Sari la conținut

Kickboxing

Kickboxingul este un sport de luptă în care lovești atât cu pumnii, cât și cu picioarele: pumnii din box, combinați cu lovituri de picior la picioare, la corp și la cap. S-a dezvoltat din karate, box și Muay Thai în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cluburile îl predau în grup, ca sport și ca antrenament, iar majoritatea celor care îl practică nu concurează niciodată.

  • Cardio și rezistență la un nivel ridicat: lucrul se face în runde, cu pauze scurte.
  • Forță, viteză și flexibilitate în picioare și șolduri, dar și în partea de sus a corpului.
  • Coordonare și echilibru: lovești cu pumnii și cu picioarele și te miști fără să-ți pierzi stabilitatea.
  • Autocontrol, încredere și o supapă pentru stres.
  • Bazele autoapărării, cu mâinile și cu picioarele.
  • Mănuși de box și bandaje; multe cluburi împrumută mănuși pentru primele antrenamente.
  • Apărători de tibie cu protecție pentru rist, pentru lucrul în perechi și sparring.
  • Pentru sparring: protecție dentară și protecție inghinală, iar în multe cluburi și cască.
  • Pantaloni scurți și tricou. De obicei te antrenezi desculț, pe saltele.
  • Sacii, labele și ringul sunt la sală.
  • 60–90 de minute, adesea numărate în runde de 2–3 minute, cu un minut de pauză.
  • O încălzire cu coarda, alergare și mobilitate articulară, apoi stretching pentru șolduri și picioare, de care au nevoie loviturile de picior.
  • Tehnica: garda, pumnii, lovitura circulară, loviturile frontale și laterale, low kick-urile, blocajele și jocul de picioare — mai întâi separat, apoi în combinații.
  • Lucru pe labe cu antrenorul sau cu un partener și la sac. Sparring doar pentru cei pregătiți, cu echipament de protecție și într-un ritm controlat.
  • Condiția fizică și stretchingul încheie antrenamentul.
  • Regulamentele diferă: la full contact, loviturile de picior se dau doar deasupra taliei; regulile low kick permit lovituri la picioare; regulile K-1 permit și loviturile cu genunchiul. Unele cluburi le dau cursanților centuri colorate, multe nu.
  • Celor care vor un antrenament intens și un loc unde să-și descarce energia.
  • Începătorilor: majoritatea cluburilor au o grupă de începători, iar la început nimeni nu face sparring.
  • Adolescenților și adulților care vor disciplină și autoapărare.
  • Celor cărora le place boxul, dar vor să-și folosească și picioarele — compară Box cu Muay Thai.
  • Se potrivește mai puțin celor cu o accidentare la genunchi, șold, spate sau gât ori cu o afecțiune care exclude loviturile în cap — întreabă un medic și spune-i antrenorului. Fitness boxul fără contact poate fi totuși o variantă.