Jiu-jitsu brazilian
Jiu-jitsu brazilian (BJJ) este o artă marțială de grappling construită în jurul luptei la sol: îți controlezi partenerul prin poziții și închei cu finalizări — strangulări și chei articulare —, fără nicio lovitură. S-a dezvoltat în Brazilia, în secolul al XX-lea, din judo și din jiu-jitsu-ul japonez, iar familia Gracie se numără printre cei mai cunoscuți profesori ai săi. Se practică în perechi, într-o jachetă numită gi sau fără ea (no-gi).
La ce folosește
Secțiune intitulată „La ce folosește”- Tehnică și pârghii mai presus de forță: o persoană mai mică poate învăța să controleze una mai mare.
- Forță, rezistență și flexibilitate pentru tot corpul, mai ales pentru trunchi și priză.
- Rezolvarea problemelor sub presiune — mulți îi spun „șah pe saltea”.
- Autoapărare realistă: te poți antrena cu efort maxim, pentru că orice priză se desface în clipa în care partenerul bate cu palma (tap).
- Încredere și o echipă unită, pentru că te antrenezi cu aceiași oameni săptămână de săptămână.
Echipament
Secțiune intitulată „Echipament”- Un gi: o jachetă groasă, pantaloni și o centură. Multe academii îți împrumută unul la prima clasă. Pentru no-gi: un rash guard (un tricou sport mulat) și pantaloni scurți fără buzunare sau fermoare.
- O protecție dentară; protecțiile pentru urechi sunt opționale și feresc urechile de accidentări.
- Sandale sau șlapi pentru când ieși de pe saltea — încălțămintea nu intră niciodată pe ea.
- Igiena contează: un gi curat la fiecare antrenament, unghii scurte și niciun antrenament cu o infecție a pielii.
- Saltelele sunt la academie.
Cum decurge un antrenament
Secțiune intitulată „Cum decurge un antrenament”- 60–90 de minute. O încălzire cu exerciții de mișcare — shrimping (deplasarea pe spate din șold), poduri, căderi —, apoi tehnica zilei, arătată de antrenor.
- O exersezi în perechi, pe rând, apoi o aplici în sparring pozițional, pornind dintr-o poziție dată, cum ar fi garda sau mount-ul.
- Rolling: sparring liber în runde de cam cinci-șase minute. Când o priză devine dureroasă sau o strangulare se strânge, bați cu palma în partener sau în saltea, iar el îți dă drumul imediat.
- Ideile de bază sunt pozițiile — garda, mount, side control, spatele — și scăpările, sweep-urile și finalizările.
- Începătorii fac de obicei sparring ușor sau doar din poziții date, până învață să bată la timp și să se miște în siguranță.
- La adulți, centurile sunt albă, albastră, violet, maro și neagră, iar între ele primești trese (stripes) pe centură; copiii au propriile centuri colorate. Antrenorul decide promovările, iar fiecare centură durează de obicei ani.
Cui i se potrivește cel mai bine
Secțiune intitulată „Cui i se potrivește cel mai bine”- Adulților de orice statură și constituție: tehnica contează mai mult decât forța.
- Celor care vor o artă marțială fără pumni și lovituri de picior.
- Copiilor și adolescenților: la clasele pentru copii se învață controlul și încrederea, fără lovituri.
- Oricui e interesat de autoapărare sau de MMA, unde lupta la sol e esențială. Pentru varianta no-gi, vezi Grappling.
- Se potrivește mai puțin celor cu probleme la gât, spate, genunchi sau umeri, pentru că cheile și strangulările solicită articulațiile și gâtul — întreabă un medic, spune-i antrenorului și bate din timp.